CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 11 septembrie 2025

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Inflația se situează, în prezent, în jurul țintei noastre de 2% pe termen mediu, iar evaluarea noastră privind perspectivele inflației este, în linii mari, nemodificată.

Noile proiecții ale experților BCE prezintă o imagine a inflației similară celei estimate în luna iunie. Potrivit acestora, inflația totală medie ar trebui să se situeze la 2,1% în 2025, la 1,7% în 2026 și la 1,9% în 2027. Conform proiecțiilor, rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente va fi de 2,4% în 2025, de 1,9% în 2026 și de 1,8% în 2027. Se previzionează un avans economic de 1,2% în anul 2025, nivel revizuit în sens ascendent față de cel de 0,9% anticipat în luna iunie. Proiecția privind creșterea economică în 2026 este, în prezent, ușor mai redusă, plasându-se la 1,0%, iar cea pentru 2027 este nemodificată la 1,3%.

Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

În primul semestru al anului, economia a înregistrat un avans de 0,7% în termeni cumulativi, pe seama rezilienței cererii interne. Tiparul trimestrial a relevat o creștere mai robustă în trimestrul I și mai modestă în trimestrul II, reflectând parțial devansarea, într-o primă fază, a schimburilor comerciale internaționale, pe fondul majorărilor anticipate ale tarifelor vamale, și, ulterior, inversarea acestui efect.

Indicatorii din sondaje sugerează că atât industria prelucrătoare, cât și serviciile consemnează în continuare o creștere, semnalând existența unor factori favorabili creșterii economice. Chiar dacă cererea de forță de muncă se moderează, piața forței de muncă rămâne o sursă de robustețe, rata șomajului situându-se la 6,2% în luna iulie. În timp, această evoluție ar trebui să impulsioneze cheltuielile de consum, mai ales dacă, astfel cum se prevede în proiecțiile experților, populația economisește o parte mai mică din venituri. Cheltuielile de consum și investițiile ar trebui să beneficieze de transmisia reducerilor noastre anterioare ale ratelor dobânzilor la nivelul condițiilor de finanțare. Investițiile ar trebui să fie sprijinite, de asemenea, de cheltuielile bugetare substanțiale pentru apărare și infrastructură.

Se anticipează că majorarea tarifelor vamale, aprecierea euro și intensificarea concurenței la nivel internațional vor frâna creșterea economică până la finele anului. Cu toate acestea, efectul acestor influențe nefavorabile asupra creșterii economice ar trebui să se disipeze anul viitor. Deși acordurile comerciale recente au redus într-o oarecare măsură incertitudinile, impactul general al schimbărilor intervenite la nivelul conjuncturii politicilor pe plan mondial va deveni evident numai în timp.

Consiliul guvernatorilor consideră că, în contextul geopolitic actual, este esențială consolidarea urgentă a zonei euro și a economiei sale. Politicile fiscale și structurale ar trebui să amelioreze productivitatea, competitivitatea și reziliența economiei. La un an de la publicarea raportului privind viitorul competitivității europene, elaborat de Mario Draghi, rămâne esențial să se dea curs recomandărilor sale prin noi măsuri concrete și să se accelereze implementarea acestora, în concordanță cu foaia de parcurs a Comisiei Europene. Autoritățile guvernamentale ar trebui să acorde prioritate reformelor structurale și investițiilor strategice destinate stimulării creșterii economice, asigurând totodată sustenabilitatea finanțelor publice. Sunt fundamentale finalizarea, conform unui calendar ambițios, a uniunii economiilor și investițiilor și a uniunii bancare, precum și instituirea rapidă a cadrului legislativ necesar pentru posibila introducere a unei monede euro digitale.

Inflația

Inflația anuală se plasează în continuare în apropierea țintei noastre, crescând ușor la 2,1% în luna august, față de 2,0% în iulie. Dinamica prețurilor produselor energetice s-a situat la −1,9%, față de −2,4% în iulie, iar cea a prețurilor alimentelor s-a redus la 3,2%, față de 3,3%. Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a menținut constantă la 2,3%. Componenta „servicii” a inflației s-a diminuat marginal la 3,1%, față de 3,2% în luna iulie, în timp ce inflația măsurată prin prețurile bunurilor a rămas nemodificată la 0,8%.

Indicatorii inflației de bază sunt în continuare în concordanță cu ținta noastră de 2% pe termen mediu. Creșterea anuală a remunerării pe salariat a fost de 3,9% în trimestrul II, în scădere față de 4,0% în trimestrul precedent și 4,8% în trimestrul II 2024. Indicatorii anticipativi, inclusiv indicatorul BCE privind câștigurile salariale și sondajele referitoare la anticipațiile cu privire la salarii, sugerează moderarea în continuare a dinamicii salariale. Alături de câștigurile de productivitate, această evoluție va contribui la limitarea presiunilor din surse interne asupra prețurilor, chiar în condițiile redresării profiturilor de la niveluri scăzute.

Privind în perspectivă, proiecțiile experților estimează reducerea dinamicii prețurilor alimentelor de la 2,9% în 2025 la 2,3% în 2026 și 2027. Se anticipează că inflația măsurată prin prețurile produselor energetice va rămâne volatilă, dar se va intensifica pe parcursul orizontului de proiecție, parțial ca urmare a introducerii Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 în anul 2027. Se preconizează că inflația exclusiv produse energetice și alimente se va reduce de la 2,4% în 2025 la 1,9% în 2026 și la 1,8% în 2027, pe seama aprecierii euro și a diminuării presiunilor din partea costurilor cu forța de muncă.

Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung continuă să se situeze la circa 2%, sprijinind stabilizarea inflației în jurul țintei noastre.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice a devenit mai echilibrată. Deși acordurile comerciale recente au redus incertitudinile, o nouă degradare a relațiilor comerciale ar putea inhiba în continuare exporturile și ar putea frâna investițiile și consumul. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare ar putea genera condiții de finanțare mai restrictive, ar putea spori aversiunea față de riscuri și ar putea eroda creșterea economică. Tensiunile geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, majorarea peste așteptări a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, alături de reformele destinate creșterii productivității, ar contribui la expansiunea economică. Ameliorarea încrederii sectorului corporativ ar putea stimula investițiile private. Încrederea ar putea consemna, de asemenea, o îmbunătățire, iar activitatea economică ar putea fi impulsionată în cazul în care tensiunile geopolitice s-ar diminua sau dacă disputele comerciale care trenează ar fi soluționate mai rapid decât s-a anticipat.

Perspectivele inflației rămân mai incerte decât de obicei, ca urmare a contextului marcat încă de volatilitatea politicilor comerciale la nivel mondial. O apreciere a euro ar putea genera o reducere peste așteptări a inflației. De asemenea, inflația ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care creșterea tarifelor vamale antrenează o cerere mai redusă pentru exporturile zonei euro și determină țările cu capacitate excedentară să își majoreze în continuare exporturile către zona euro. Tensiunile comerciale ar putea conduce la intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare, ceea ce ar frâna cererea internă și, implicit, ar reduce și inflația. În schimb, inflația ar putea atinge valori mai ridicate, dacă fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare ar scumpi importurile și ar accentua constrângerile la nivelul capacităților de producție în economia internă. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea, de asemenea, accelera inflația pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena o scumpire peste așteptări a alimentelor.

Condițiile financiare și monetare

De la ultima noastră ședință, ratele dobânzilor pe termen scurt au consemnat o majorare pe piață, cele pe termen mai lung menținându-se, în linii mari, nemodificate. Cu toate acestea, reducerile noastre anterioare ale ratelor dobânzilor au continuat să diminueze în luna iulie costurile împrumuturilor acordate sectorului corporativ. Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi pentru firme a coborât la 3,5% în iulie, față de 3,6% în iunie. Costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-a menținut nemodificat la 3,5%. Ritmul de creștere a împrumuturilor acordate firmelor a fost de 2,8%, nivel ușor superior celui din luna iunie, în timp ce dinamica emisiunilor de obligațiuni corporative s-a majorat la 4,1%, față de 3,4%. Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi s-a menținut din nou nemodificată la 3,3% în iulie, în timp ce dinamica creditelor ipotecare s-a accelerat la 2,4%, față de 2,2%.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.